Modurile de constituire a dreptului de uzufruct

Constituirea uzufructului prin act juridic.De cele mai multe ori uzufructul se constituie prin voinţa omului, îmbrăcând forma unui act juridic unilateral (testament) sau bilateral (contract). Persoana care poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.

Uzufructul poate să-şi aibă originea într-o clauză testamentară sub formă de legat prin care se instituie dr unei persoane nemoştenitoare să folosească şi să culeagă fructele unuia sau mai multor bunuri din masa succesorală, transmiţând nuda proprietate moştenitorilor.

Dr de uzufruct poate fi constituit prin contract cu titlu oneros, cât şi cu titlu gratuit. Contractul poate să fie unul de sine stătător, precum şi o clauză într-un act de constituire a unei societăţi comerciale. In literatura juridică se analizează două căi de constituire a uzufructului: de înstrăinare şi de retenţie. Calea de înstrăinare, numită şi mod de stabilire directă a uzufructului, se constituie atunci când proprietarul bunului creează asupra lui un uzufruct, pâstrandu-şi nuda proprietate, iar dreptul de folosinţă şi de culegere a fructelor transmitând-o unui terţ. Calea de retenţie, numită şi mod de stabilire indirectă a uzufructului se constituie atunci când proprietarul înstrăinează nuda proprietate a bunului său, însă reţine pentru sine uzufructul, transformându-se din proprietar plin în uzufructuar. La încheierea contractului de constituire a dr-ului de uzufruct, se vor aplica aceleaşi reguli ca şi la înstrăinarea bunurilor care fac obiectul uzufructului.

Contractul de constituire a dreptului de uzufruct este: 1. sub semnătură privată, după modul de formare, iar, în cazurile stabilite de lege, poate fi şi în formă autentică. 2. sinalagmatic (bilateral). 3. atât cu titlu oneros, cât şi titlu gratuit, după scopul urmărit de părţi; 4. constitutiv de drepturi reale, după efectele produse şi anume de dr real de uzufruct; 5. cu executare succesivă,după modul de executare, deoarece uzufructuarul îşi va exercita dr întreaga perioadă pentru care a fost constituit, iar nudul proprietar va fi obligat să tolereze şi să nu împiedice exercitarea uzufructului; 6. numit,deoarece are o denumire prevăzută de lege.

Cuprinsul unui contract de constituire a uzufructului. Obligatorii sunt clauzele care se referă la: 1. identitatea nudului proprietar şi a uzufructuarului; 2. identificarea bunului care face obiectul uzufructului; 3.dacă uzufructul se constituie asupra unui imobil, este necesar extrasul din registrul bunurilor imobile şi titlul de proprietate; 4.termenul pentru care se constituie uzufructul dacă se constituie pentru o anumită perioadă; 5.titlul gratuit sau oneros al uzufructului, dacă contractul este cu titlu oneros, se indică mărimea recompensei şi regularitatea plăţii ei;6. persoana care va îndeplini formalităţile de înregistrare a uzufructului, după caz; 7.alte date pe care părţile le consideră importante dacă nu contravin normelor imperative ale legii.

Constituirea uzufructului prin hotărâre judecătorească.Dr de uzufruct se poate constitui prin hotărâre judecăt numai în cazul în care legea prevede o astfel de modalitate. In procesul de insolvabilitate poate fi evidenţiată o situaţie în care s-ar constitui un uzufruct prin voinţa unei alte persoane decât proprietarul. Situaţia când masa debitoare a societăţii comerciale insolvabile include dr de folosinţă, pentru un anumit termen, asupra unor bunuri depuse ca aport la capitalul social. In cazul în care societatea comercială emitentă de acţiuni sau de părţi sociale devine insolvabilă până la expirarea termenului pentru care dr de folosinţă asupra bunului său a fost transmis ca aport, acest drept intră în masa debitoare, administratorul insolvabilităţii având dreptul să-1 valorifice, adică să-1 înstrăineze cu titlu oneros, iar suma obţinută să o împartă între creditori. înstrăinând dreptul de folosinţă asupra lucrului depus ca aport, administratorul insolvabilităţii stabileşte un termen, care nu va fi mai mare decât termenul dreptului de folosinţă indicat în actul de constituire. După expirarea termenului stabilit, posesiunea şi folosinţa bunului se va întoarce la proprietar. Considerăm că actul de înstrăinare a dreptului de folosinţă va fi un contract de uzufruct, terţul beneficiar având, în calitatea de uzufructuar, dreptul şi obligaţia de a se comporta faţă de bun ca un veritabil proprietar. Deşi administratorul insolvabilităţii va organiza o licitaţie de înstrăinare a dreptului, contractul trebuie semnat de proprietarul bunului asociat al societăţii insolvabile. Dacă acesta refuză să semneze, administratorul insolvabilităţii se va adresa în instanţă pentru ca voinţa asociatului să fie substituită prin act judecătoresc.

6. Exercitarea uzufructului. Drepturile uzufructuarului.

De esenţa uzufructului este dr titularului de a folosi bunul şi a-i culege fructele.

- Dreptul de posesiune- Uzufructuarul are dreptul să stăpânească bunul în măsura în care este necesar exercitării dreptului său.El este un posesor nemijlocit. '

- Dreptul de folosinţă. Uzufructuarul se foloseşte de bunul obiect al uzufruct întocmai ca proprietarul. A folosi un bun înseamnă a te servi de el şi a-1 exploata în interes propriu, luând în considerare natura şi destinaţia lui. Uzufructuarul poate folosi bunul şi în activitatea sa profesională sau de întreprinzător. Deşi legiuitorul prevede expres că folosinţa uzufructuarului este ca si folosinţa proprietarului, între ele există totuşi diferenţă. Proprietarul poate uza de bunul său în mod nesocotit, sleindu-i productivitatea şi substanţa, schimbându-i destinaţia şi chiar distrugându-1. Uzufructuarul poate folosi bunul având obligaţia de a-i conserva substanţa, de a-i păstra destinaţia, ţinând cont de limitele stabilite în actul de constituire, care exclud anumite folosinţe. Altfel spus, exercitarea dreptului său este limitată la o folosinţă grijulie, ca a unui bun proprietar. Folosinţa de către uzufructuar nu exclude scăderea valorîhbunului, însă ca urmare a uzurii lui normale, uzufructuarul având obligaţia ca, la expirarea termenului, să-1 restituie nudului proprietar în starea în care se află. Dacă din obiectul uzufructului fac parte şi bunuri consumptibile, dr de folosinţă înseamnă consumarea acestora. Dreptul de folosinţă al uzufructuarului se extinde şi asupra accesoriilor bunului dat în uzufruct; Folosinţa bunului poate fi exercitată de uzufructuar direct sau indirect, prin intermediul unei alte persoane având calitatea de locatar (arendaş, chiriaş).

- Dreptul la fructe - Dr de a culege fructele este o consecinţă firească a dreptului de folosinţă. Uzufructuarul se bucură de toate fructele naturale sau civile pe care le produce bunul, dobândind proprietatea asupra lor de la data culegerii. Prin noţiunea de fruct trebuie de înţeles orice venit, spor sau product al unui lucru, venit sau beneficiu dobândit în urma folosirii dreptului, precum şi veniturile şi beneficiile pe care obiectul uzufructului le asigură prin intermediul raporturilor juridice. Uzufructuarul nu beneficiază de o simplă folosinţă a fructelor, ci de dobândirea proprietăţii asupra lor. Dreptul uzufructuarului asupra fructelor se naşte la data constituirii uzufructului şi se stinge la data expirării termenului sau apariţiei unui alt temei de stingere. In cazul în care, la data constituirii dreptului de uzufruct, din obiectul uzufructului tac parte fructe naturale, acestea se consideră ale uzufructuarului dacă actul de constituire nu prevede altfel. In cazul în care, la data stingerii dreptului de uzufruct, obiect al uzufructului sunt fructe naturale neculese, acestea vor fi ale uzufructuarului numai dacă actul de constituire prevede astfel.

- Dreptul de a dispune de bunurile consumbtibile rezultă din natura lor. Uzufructuarul are prin excepţie dreptul de a dispune de bunuri, consumându-le sau înstrâinându-le, deoarece acesta este singurul mijloc de a se folosi de ele, natura acestor bunuri procurând un folos doar prin consumare sau înstrăinare. In acest caz, uzufructuarul are obligaţia de a restitui bunuri de aceeaşi calitate, cantitate şi valoare sau, dacă este imposibil, să restituie contravaloarea lor de la data stingerii uzufructului.

- Dreptul de a face reparaţii capitale. Uzufructuarul este în drept sa facă, din cont propriu, reparaţii capitale bunului de care beneficiaza dacă nudul proprietar nu efectuează la timp astfel de reparatie .

Dreptul la compensarea cheltuielilor de reparaţii capitale si la despăgubiri. In cazul în care a efectuat din contul său reparatii capitale bunului, uzufructuarul este în drept ca, la stingere uzufructului, sa pretindă la compensarea cheltuielilor. Uzufructuarul va putea pretinde compensarea cheltuielii după regulile gestiunii de afaceri sau despăgubiri de la nudul proprietar în cazul în care prin fapta acestuia a fost redusa valoarea uzufructului.

Dreptul de a renunţa la uzufruct - uzufructul se stinge în cazul renunţării uzufructuarului la dr-ul său.

7. Particularităţile uzufructului generate de tipul obiectul' său

Creanţa ca, obiect al dreptului de uzufruct. Obiect al uzufructului poate fi şi o creanţă a nudului proprietar fată de un terţ. Un exemplu elocvent de constituire a unui dr de uzufruct asupra unei creanţe ar fi uzufructul asupra banilor din depozitul bancar sau asupra unor obligaţiuni, ambele producătoare de dobândă. Uzufructuarul are dr să folosească şi să culeagă fructele civile ale creanţei care se reduc numai la o dobânda periodică. Uzufructuarul mai are obligaţia, cu titlu de excepţie în cazul insolvabilităţii băncii sau emitentului de obligaţii, de a înainta creanţa către administratorul insolvabilităţii pentru a participa la adunarea creditorilor etc. In cazul în care, în timpul exercitării dr-ului de uzufruct, contractul de depozit bancar expiră sau obligaţiunile ajung la scadenţă, uzufructuarul este in drept să primească banii de la bancă sau de la societatea care a emis obligaţiunile, şi să dispună de ei ca un bun proprietar, având dreptul să-i folosească prin continuarea relaţiilor, săi depună pe un alt cont bancar şi chiar în altă bancă ori să dispună de ei altfel Se observă că exercitând dr de folosinţă uzufructuarul poate consuma banii, însă la încheierea uzufructului are obligaţia de a restitui nudului proprietar suma echivalentă creanţei.

Participaţiunile la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct. Proprietarul poate să transmită cu dr de uzufruct acţiuni emise de societăţile comerciale pe acţiuni, părţi sociale ale societăţilor cu răspundere limitată, precum şi participaţiuni ale unor alte persoane juridice. In acest caz, uzufructuarul are dreptul de a folosi şi a culege fructele, adică de a participa la adunările generale cu drept de vot şi de a încasa dividendele acestor participaţiuni. Dreptul de vot nu poate fi exercitat de uzufructuar dacă, la adunarea generală, se discută modificarea capitalului social, reorganizarea sau lichidarea persoanei juridice, dreptul de vot aparţinând nudului proprietar. Dacă acţiunile se răscumpără de către emitent, dreptul uzufructuarului de a încasa preţui trebuie să fie expres stipulat în actul de constituire a uzufructului, în caz contrar decizia aparţine nudului proprietar.

Terenurile cu arbori si pădurile ca obiect al dreptului de uzufruct. Se poate constitui dreptul de uzufruct asupra unui teren cu arbori fructiferi sau nefructiferi. Uzufructuarul dobândeşte nu numai poamele, dar şi ghinda, pluta, răşina, crengile ce se tund în fiecare an etc. Arborii nu pot fi consideraţi fructe, deoarece reproducerea lor este lentă, neperiodică, din care motiv legea limitează tăierea lor. Tăierea arborilor se permite cu titlu de excepţie în cazurile stabilite in CC şi numai din necesitatea reparării, întreţinerii şi exploatării terenului. In astfel de cazuri, uzufructuarul va fi ţinut să înlocuiască arborii tăiaţi sau distruşi. O situaţie este ca obiect al uzufructului pădurea destinată de proprietarul lor unei tăieri periodice, arbori din pepinieră sau părţi de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate. In aceste cazuri, arborii reprezintă fructele de care beneficiază uzufructuarul, acesta fiind ţinut să respecte anumite reguli de tăiere şi de înlocuire stabilite în Codul silvic.

Cariera ca obiect al dreptului de uzufruct. Dacă dreptul de uzufruct se instituie asupra unui teren în care există carieră uzufructuarul se poate folosi de ea numai dacă aceasta era în exploatare la data constituirii dreptului, iar proprietarul deţine autorizaţie de exploatare a carierei. In cazul unei cariere deschise adică neexploatate sau exploatate cândva, însă care, la momentul constituirii dreptului, nu se exploata şi nu exista mei autorizaţie de exploatare, uzufructuarul nu poate extrage produse din ea. în cazul exploatării carierei, uzufructuarul, ca şi proprietarul, este obligat să respecte dispoziţiile Codului subsolului.

8. Obligaţiile uzufructuarului

Obligaţia de primire a bunului şi de întocmire a inventarului Uzufructuarul este obligat să primească bunul în starea în care se află la momentul transmiterii. în interesul său, dar si al nudului proprietar, este de a întocmi un act în care s-ar constata starea bunului la momentul transmiterii, deoarece de aceasta depinde si constatarea stării corespunzătoare a bunului la momentul restituirii. Intocmirea actului de determinare a stării bunului (inventarului) este obligatorie când obiectul uzufructului este o universalitate de bunuri. Legea indică în special că uzufructuarul si nudul proprietar sunt obligaţi să-şi acorde asistenţă reciprocă la întocmirea inventarului. La cererea uneia dintre părţi, inventarul poate fi întocmit de un profesionist (organ competent), iar semnăturile autentificate notarial.

- Obligaţia de a se folosi de bun ca un proprietar. uzufructuarul are dreptul de a folosi bunul şi a-i culege fructele, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa După cum s-a menţionat, un proprietar, dacă nu acţionează contrar dispoziţiilor legale, poate folosi bunul său aşa cum consideră necesar, inclusiv cu neglijenţă, distrugându-1 sau epuizându-i substanţa, fără a răspunde juridic. Proprietarul poate să nu folosească bunul său. Uzufructuarul însă este obligat să se folosească de bun ca un bun proprietar, astfel încât să-i conserveze substanţa. Dacă uzufructul se constituie asupra unui teren, uzufructuarul este ţinut să respecte obligaţiile stabilite in Codul funciar, să nu forţeze pământul pentru a obţine recolte prea mari compromiţând prin aceasta fertilitatea şi recoltele viitoare. Atitudinea unui bun proprietar cuprinde şi obligaţia de întreţinere a bunului şi, în acest sens, uzufructuarul este obligat să efectueze reparaţiile de întreţinere a bunului.

Obligaţia de informare Uzufructuarul este obligat să informeze imediat nudul proprietar că bunul s-a defectat, s-a distrus sau că sunt necesare lucrări de reparare ori de îmbunătăţire a bunului sau că trebuie luate măsuri de prevenire a unor pericole iminente care ar duce la degradare sau distrugere, că trebuie efectuate reparatii mari. Uzufructuarul este obligat de asemenea să se opună oricăror tentative de deposedare de către terţi şi să informeze neîntârziat nudul proprietar despre intenţiile terţilor de a contesta dreptul de proprietate.

Obligaţia de păstrare a destinaţiei bunului. Uzufructuarul este obligat să folosească bunul păstrându-i destinaţia dată de nudul proprietar. Schimbarea destinaţiei bunului este un drept ai proprietarului. Dreptul uzufructuarului de a folosi bunul întocmai ca proprietarul. Schimbarea destinaţiei bunului este prerogativa proprietarului, uzufructuarul poate exploata părţile de păduri înalte destinate tăierii regulate, conformându-se uzanţei obişnuite a nudului proprietar.

Uzufructuarul se foloseşte de lucruri ca un bun proprietar şi potrivit destinaţiei lor, iar dacă obiectul uzufructului este o carieră, aflată în exploatare, se foloseşte de ea întocmai cu nudul proprietar.

Obligaţia efectuării reparaţiilor. Efectuarea reparaţiilor bunului dat în uzufruct sunt puse în sarcina uzufructuarului (reparaţii de întreţinere, reparaţii mari) sau în sarcina nudului proprietar (reparaţii capitale). Uzufructuarul este obligat să efectueze reparaţiile de întreţinere a bunului, precum şi reparaţiile mari, dacă ele se datorează neefectuării reparaţiilor de întreţinere. Legiuitorul nu a distins reparaţiile de întreţinere de cele mari sau capitale. Prin reparaţii de întreţinere se subînţeleg reparaţiile curente efectuate periodic care permit menţinerea bunului în stare normală pentru folosinţă şi exploatare şi care nu implică modificarea substanţei lui.

- Obligaţia de plată a primelor de asigurare în ca^ul bunului asigurat Dacă bunul dat în uzufruct este asigurat, uzufructuarul este obligat să plătească primele de asigurare.

- Obligaţia de a restituire a banului obiect al dreptului de uzufruct Uzufructuarul este obligat să restituie nudului proprietar, în starea corespunzătoare, bunurile pe care le deţine în virtutea dreptului său de uzufruct.

- Obligaţia de a despăgubi nudul proprietar în cazul pieini sau deteriorării bunului din culpa uzufructuarului. uzufructuarul trebuie să se comporte faţă de bun ca şi proprietarul, cu obligaţia de a conserva substanţa.

9. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar

Pe întreaga perioadă a uzufructului, proprietarul bunului nu are folosinţa acestuia, ci doar nuda proprietate. Deşi nud, dr de proprietate se exercită presupunând existenţa atributelor trunchiate.

Drepturile nudului proprietar

Nudul proprietar are:

- dreptul de a poseda bunul ce face obiectul uzufructului, fiind un posesor mijlocit;

- dreptul de dispoziţie, principal atribut al dreptului de proprietate care nu trece la uzufructuar, păstrându-se la nudul proprietar, şi care trebuie să fie exercitat astfel încât să nu atingă dreptul uzufructuarului; nudul proprietar este în drept să înstrăineze bunul prin acte între vii (de vânzare-cumpărare, schimb, donaţie etc.) precum şi pentru cauză de moarte, poate să-1 greveze cu sarcini; persoana care a dobândit nuda proprietate trebuie să respecte uzufructul; dreptul de dispoziţie al nudului proprietar este şi el limitat, deoarece proprietarul nu poate decide soarta bunului prin transformare sau distrugere, fiind ţinut la plata despăgubirilor în cazul în care, prin fapta sa, a făcut să reducă valoarea uzufructului;

- dreptul la acţiuni de apărare, exercitând toate acţiunile legale de apărare a dreptului său;

- dreptul de a cere stingerea uzufructului, în cazul în care demonstrează că uzufructuarul abuzează de folosinţa bunului, îi aduce stricăciuni ori îl lasă să degradeze;

- dreptul asupra comorii, aceasta descoperită în bun de către uzufructuar, aparţine nudului proprietar;

- dreptul de repliere a contractelor de locaţiune sau de arendă dacă: a) termenul contractului de locaţiune sau de arendă depăşeşte, fără consimţământul său, termenul obişnuit în conformitate cu uzanţele locale; b) spaţiul comercial a fost dat în chirie pe un termen mai mare de 5 ani; c) întreprinderea agricolă a fost dată în arendă pe un termen mai mare de 12 ani; d) terenul agricol a fost dat în arendă pe un termen mai mare de 6 ani; e) contractul de locaţiune sau de arendă stipulează condiţii neobişnuite, excesive pentru nudul proprietar.

Obligaţiile nudului proprietar

Nudul proprietar are:

- obligaţiade a se abţine de la orice act care ar tulbura folosinţa uzufructuarului; o dată uzufructul fiind constituit şi bunul transmis uzufructuarului, nudul proprietar nu mai are alte obligaţii decât una generală şi negativă: de a se abţine de la orice acte sau fapte prin care ar împiedica sau ar tulbura exerciţiul liber si deplin al dreptului de uzufruct; nu pot fi considerate acte care împiedica sau tulbură exerciţiul uzufructului reparaţiile capitale sau chiar reconstrucţia bunului de către nudul proprietar sau de a altă persoană, numită de acesta;

- obligaţia de garanţie împotriva evictiunii, fiind ţinut să garanteze uzufructuarul împotriva evictiunii, în caz contrar fiind răspunzător pentru prejudiciu;

- obligaţia de despăgubire, fiind ţinut să despăgubească uzufructuarul în cazul în care, prin fapta sa, a făcut să se reducă valoarea uzufructului;

- obligaţia de restituire a sumelor plătite în avans de uzufructuar sau cheltuielile de reparaţii mari; astfel, dacă uzufructuarul universal ori cu titlu universal plăteşte datoriile aferente patrimoniului sau părţii de patrimoniu grevate cu uzufruct, nudul proprietar trebuie să restituie fără nici o dobândă, la stingerea uzufructului, sumele avansate, precum şi cheltuielile de reparaţie capitală a bunului suportate de uzufructuar; în cazul în care uzufructuarul nu plăteşte datoriile menţionate, nudul proprietar poate, la alegere, să le plătească ori să vândă o parte suficientă din bunurile date în uzufruct pentru a plăti aceste datorii; dacă nudul proprietar plăteşte datoriile, uzufructuarul datorează dobânzi pe toata durata uzufructului.

- obligaţia de a menţine contractele de locaţiune şi arendă încheiate de uzufructuar în cazul stingerii uzufructului; nudul proprietar este obligat să menţină contractele de locaţiune şi de arendă încheiate de uzufructuar dacă uzufructul se stinge, cu excepţiile stabilite de lege.