B.5. Personalul misiunii diplomatice

Personalul unei misiuni diplomatice se imparte in trei categorii (art.15 din Conventia de la Viena) :

A.) personalul diplomatic (sau agentii diplomatici);

B.) personalul tehnic si administrativ;

C.) personalul de serviciu.

A) Personalul diplomatic (sau agentii diplomatici)

Este alcatuit, pe langa seful misiunii, din ministri - consilieri, consilieri, secretari I, II, III si atasati. Diplomatul cel mai mare in rang este numit prim colaborator (DHM - deputy head of mission) al ambasadorului si coordoneaza activitatea celorlalti diplomati aflati la oficiu diplomatic. La acestia se adauga atasatii militari si, de catre unele state, atasatii de telecomunicatii (cifratorii).

Atat in literatura de specialitate, cat si in practica, este des uzitat termenul de atasat comercial, respectiv, atasat de presa (cu toate ca acestia, au de regula, alte ranguri diplomatice, de exemplu ministrii consilieri, consilieri, secretari I, II si III).

B) Personalul tehnic si administrativ

Este alcatuit din: secretari tehnici, translatori, dactilografi, arhivari, contabili, referenti de specialitate (ex. personal de executie cu studii medii la sectia consulara), cifratori (in sistemul nostru, dupa anul 1990, cifratorii sunt posesori de pasapoarte diplomatice si anuntati la autoritatile statului acreditar in calitate de atasati).

Membrii personalului tehnic si administrativ sunt posesori de pasapoarte de serviciu, recunoscute ca atare de statul acreditar.

C) Personalul de serviciu

Acest personal cuprinde soferi, curieri, portari, oameni de serviciu, gradinari, mecanici, muncitori calificati (MC 1 si 2) etc. Trebuie sa se faca distinctie intre oamenii de serviciu ai misiunii diplomatice si persoanele din serviciu agentului diplomatic: menajerele, personalul care a fost angajat la resedinta diplomatului de catre acesta.

Personalul tehnic si administrativ si personalul de serviciu formeaza personalul neoficial al reprezentantelor diplomatice, avand un rol auxiliar, si anume acela de a-i ajuta pe agentii diplomatici sa-si desfasoare activitatea in cat mai bune conditii.

B.6. Corpul diplomatic

In sens larg cuprinde totalitatea agentilor diplomatici, impreuna cu membrii familiei lor aflati pe teritoriul statului de resedinta.

In sens restrans din corpul diplomatic fac parte numai sefii reprezentantelor diplomatice.

Decan al corpului diplomatic devine diplomatul cu cea mai mare vechime in post pe teritoriul statului acreditar, diplomat care apartine clasei intai de reprezentare. In tarile catolice, nuntiul papal este considerat de drept decan al corpului diplomatic, indiferent daca indeplineste sau nu conditia referitoare la vechime.

B.7. Activitatea diplomatica

Se desfasoara in doua sensuri, pe de o parte, in raport cu guvernul statului acreditant, iar pe de alta parte, in raport cu statul acreditar.

Activitatea diplomatica se manifesta in trei faze:

- primirea instructiunilor (scrise si orale) din partea guvernului inainte de plecarea diplomatului in misiune, ca si in timpul indeplinirii misiunii in statul acreditar;

- indeplinirea de catre diplomat a functiilor sale diplomatice adresandu-se statului acreditar prin diferite note, comunicari, notificari, interventii, diverse alte demersuri;

- comunicarea diplomatului cu propriul sau Minister al Afacerilor Externe pe cale operativa (telegrame), e-mail, fax, telex, telefon, radiograma, infograma sau prin transmiterea de rapoarte prin curier (diplomatic, ocazional - diplomati aflati temporar in spatiu sau prin comandantii aeronavelor statului acreditant -

Activitatile diplomatice sunt desemnate cu termenul general de demers.

Din punctul de vedere al scopului urmarit, un demers diplomatic poate avea ca obiect transmiterea unor comunicari din partea statului acreditant sau obtinerea de informatii de la statul acreditar, formularea unor propuneri (ex. cu privire la incheierea unui tratat), indeplinirea de catre statul acreditar a unor actiuni concrete (ex. acordarea unor drepturi speciale), ori incetarea unor actiuni neprietenesti.

Demersurile pot fi de mai multe feluri:

- orale , constand in declaratii cu privire la pozitia statului acreditant, notificari prin care statul acreditar este avertizat cu privire la anumite situatii si consecintele pe care le pot atrage, si proteste fata de o anumita comportare in relatiile statul acreditar;

- scrise, concretizandu-se intr-o nota diplomatica;

- mixte, atunci cand demersul oral este urmat de o nota diplomatica.

Notele diplomatice se prezinta sub mai multe forme, si anume :

- Nota semnata sau oficiala este redactata, in general, ca orice scrisoare obisnuita, adica la persoana intai sau a treia, este adresata personal ministrului afacerilor externe sau sefului misiunii diplomatice si este semnata de cel care a intocmit-o. Cand este nevoie de o expunere mai detaliata, nota este insotita si de un memorandum.

- Nota verbala este mai putin protocolara decat nota personala, dar este, in schimb, mult mai uzitata in practica. Nota verbala este scrisa la persoana a treia, nu poarta semnatura, ci numai sigiliul cancelariei care o expediaza. Ea poate sa urmeze unui demers oral sau sa-l inlocuiasca, fiind trimisa, de obicei, spre a solicita rezolvarea unei probleme sau pentru a reaminti celelaltei parti o anumita problema a carei rezolvare este asteptata.

- Memoriile : a.) memorandum si b.) aide-memoire au o importanta mai mica decat notele semnate sau verbale, nepurtand nici semnatura si nici sigiliu.

A) Memorandumul se prezinta sub forma unei expuneri redactate la persoana a treia si este anexat, de obicei, la o nota, spre a dezvolta pe larg aspectele politice si juridice ale punctului de vedere exprimat in nota. El poate emana si de la delegatia uni stat participant la o conferinta internationala.

B) Aide-memoire-ul se prezinta si ca document de sine statator, constituind o nota prin care o parte, in cursul unor tratative sau convorbiri, o inmaneaza celelaltei parti cu scopul de a rezuma aspectele juridice si de a arata punctul de vedere al statului care il trimite.

- Mesajele (scrisorile) au devenit deosebit de uzuale in ultima perioada, la toate nivelele. Ele se refera, in general, la probleme de mare insemnatate, a caror rezolvare este urgenta sau comporta anumite dificultati.

- Notele (circularele), sunt note obisnuite, transmise de unul si acelasi stat mai multor state si avand acelasi continut.

- Notele identice sunt note cu acelasi continut, schimbate intre doua sau mai multe state, pe baza unui aranjament stabilit in prealabil, consemnand un punct de vedere comun intr-o problema a relatiilor dintre ele sau prevederile unui acord cu valoare juridica obligatorie.

- Notele colective, spre deosebire de notele circulare si notele identice, sunt trimise in numele mai multor state. Aceste note au un caracter deosebit de solemn.

B.8. Incetarea misiunii diplomatice survine prin:

A) ruperea, din diferite cauze, a relatiilor diplomatice. Statul acreditar este obligat sa respecte si sa asigure protectia localurilor reprezentantei impreuna cu bunurile si arhiva ei (art. 45 din Conventia de la Viena). Se poate apela la un stat tert agreat de cele doua parti pentru reprezentarea intereselor pe timpul cat relatiile diplomatice sunt rupte;