C) Efectueaza vizita de prezentare la ministrul afacerilor externe, caruia ii prezinta copiile scrisorilor sale de acreditare si ale celor de rechemare a predecesorului sau
D) Urmeaza audienta solemna, in cadrul careia se prezinta scrisorile de acreditare, respectiv de rechemare a predecesorului. Exista in unele state practica prezentarii colaboratorilor de catre seful de misiune (ex. Marea Britanie, Regatul Suediei s.a.).
E) Dupa depunerea copiilor scrisorilor de acreditare, seful misiunii poate vizita pe decanul corpului diplomatic, precum si pe diversi diplomati din MAE al statului acreditar.
F) Inmanarea scrisorilor de acreditare sefului statului marcheaza, de obicei, data intrarii in functie a sefului reprezentantei diplomatice.
B.2. Categoriile misiunilor diplomatice si rangul/clasa sefului de misiune
Intre categoriile de misiuni si clasa (sau rangul) sefului de misiune exista o stransa legatura.
Misiunile diplomatice existente astazi se impart in urmatoarele categorii:
Misiuni diplomatice permanente de tip clasic
A) Ambasada, condusa de un ambasador extraordinar si plenipotentiar care face parte din prima clasa diplomatica - art.14 Conventia de la Viena -, reprezinta practic categoria general utilizata de toate statele.
B) Nuntiatura Apostolica este denumirea misiunii diplomatice a Sfantului Scaun, echivalentul ambasadei, condusa de un nuntiu, care are rangul de ambasador.
C) Inaltele Comisariate, echivalente ale ambasadelor, sunt folosite in relatiile Marii Britanii cu statele membre ale Commonwealth-ului sau ale Frantei cu o serie de state din comunitatea francofona. Ele sunt conduse de un inalt comisar, rang din prima clasa diplomatica, respectiv, cea a ambasadorilor.
D) Legatia, misiune diplomatica de rang inferior ambasadei, este condusa de ministru plenipotentiar sau trimis extraordinar, care fac parte din cea de-a doua clasa diplomatica (Conventia de la Viena, art.14).
E) Internuntiatura Apostolica este echivalentul Legatiei, fiind condusa de un internuntiu, corespondentul ministrului plenipotentiar sau a trimisului extraordinar .
F) O categorie aparte o reprezinta Birourile Populare, entitati care apartin Jamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste si care functioneaza in diverse state ale lumii in rol de ambasada. Aceste birouri nu au in conducerea lor un ambasador, ci un colegiu conducator. Nu prezinta scrisori de acreditare si nu se cere agrementul. In tarile arabe reprezentantele libiene sunt numite birouri fratesti.
2) Misiuni sau reprezentante diplomatice permanente de tip nou, acreditate pe langa ONU si alte organizatii internationale guvernamentale. Aceste misiuni pot fi conduse de catre reprezentanti diplomatici din prima clasa/rang, respectiv ambasadori (de exemplu Misiunea Romaniei la ONU, Misiunea Romaniei pe langa Uniunea Europeana, Misiunea Romaniei la NATO, Misiunea Romaniei pe langa Consiliul Europei, Misiunea Romaniei la UNESCO s.a.), din cea de-a doua clasa/rang de agenti diplomatici (ministri plenipotentiari, trimisi extraordinari) sau din cea de-a treia clasa/rang de agenti diplomatici, cea a insarcinatilor cu afaceri, cei cu titlu permanent (en pied), respectiv , insarcinati cu afaceri ad interim (a.i.).
Misiuni diplomatice cu caracter temporar (denumite si misiuni ad-hoc), sunt trimise intr-un stat strain pentru a indeplini o anumita insarcinare precisa (de exemplu participarea la anumite solemnitati, la negocierea unor tratate etc.).
3. Functiile misiunii diplomatice:
Potrivit prevederilor art. 3 al Conventiei de la Viena din 1961 cu privire la relatiile diplomatice, misiunile diplomatice trebuie sa contribuie prin activitatea lor la dezvoltarea unor relatii pasnice intre state si la strangerea legaturilor de colaborare dintre ele in domeniul economic, cultural si tehnico-stintific. Pe langa aceasta functie generala , care trebuie sa determine intregul continut al activitatii reprezentantelor diplomatice, acestea indeplinesc urmatoarele functii speciale: